acum o saptamina a plecat inapoi in germania bogdan, bogdan georgescu. bogdan s-a mutat din rominia acum citiva ani, ca sa poata fi el insusi, liber, demn, fericit. asa a facut si ovidiu c., tot cam pe atunci. si leo t. si andi m. si rudy si cristina si anda si simona si ramona - iar vinerea asta pleaca si marian, ca sa traiasca cu sotul lui, gabriel, in canada. postul asta e ca sa nu uit de ce pleaca - si ca sa ii urez drum bun si sa ii zic ca imi pare atit de bine, si asa de rau. fix inainte de plecare, lui marian i-a picat pleasca acest proiect cu bogdan: lalele,lalele. un spectacol care te invita sa reflectezi la cum ar fi viata ta pe 'mute' - adica cum ar fi daca vocea ta, ca si a persoanelor lgbtqia+, ar fi inabusita. pina la exterminare. in spectactol, marian cinta pe mute cintecul asta de mai jos, iar alexa scrie pe o tablita cu markerul aceste cuvinte, fix inainte sa se dezvaluie publicului, din spatele unei perdele glittery, o cutie de-aia mare si transparenta cum au la auschwitz si la muzeul holocaustului, plina cu pantofi - cam o suta, ai actorilor si ai publicului. fix inainte sa se stinga lumina, iar pe post de 'the end' sa se puna un reflector pe cutia asta, alexa arata publicului aceasta propozitie: sunt o femeie transgender, in viata. pe mine m-a rupt in mii de particule imaginea cutiei cu pantofi la cateva secunde dupa propozitia alexei. pe drum spre iesire m-am intersectat cu raj cel mai frumos, si l-am luat in brate si am dat drumul impreuna unui buchet mic de lalele. dupa aia am ris si am zis 'gata faaaaaaa, hai sa nu fim isterice daaaaaaaaaaaaaa?' dupa aia am iesit afara si am stat singura dupa coltul strazii sa fumez o tigara. poate au mai iesit cateva lalele. poate am fumat doua tigari. sau trei. ce stiu sigur e ca m-am intors la macaz si toata lumea era 'bah ce cur are mariaaaaaaaaaaaaaan!' wait, WHAT srsly, people. read the fucking subs. here: happy trails, babe. multa bafta acolo. cea mai mare dragoste pentru tine si gabriel. si pentru bogdan, andi, simona, ramona, cristina, leo, anda, rudy, ovidiu c., nicu, lili, ioana, alexandra, brian, alex m. si pentru toti cei care au plecat din rominia pentru ca nu mai puteau pe 'mute'. imi pare rau ca trebuie sa fie asa. dar ma bucur mult ca puteti macar in alte parti ale lumii sa fiti voi insiva, lejeri, liberi, frumosi. iar pentru voi, homofobii si transfobii crestinopati, am doar doua vorbe - cu care se incheie si spectacolul lalele, lalele. in intunericul salii de spectacol troneaza cutia mare plina cu pantofi - in spatele ei, cortina dezvaluie pe rind 3 portrete de familie, gradate de la solemn spre naughty, cu toti cei 11+1 oameni frumosi. la final lalelele exclama moale, cambrindu-si un pic vocea: haaaai, făăăăh! si mi-am adus aminte de asta: si de sorin oncu - care a murit subit, in floarea virstei, in vara lui 2016. - si despre a carui homosexualitate nu se vorbeste niciodata. - si in al carui calculator s-au gasit schitele pentru o instalatie pe care mi-am facut cover photo pe fb, produsa post-mortem si expusa la carturesti carusel de prietenii lui oncu, la doar cateva luni dupa plecarea lui: cuvintele 'liberte, egalite, fraternite' scrise in araba. - care prieteni i-au scris textul asta curatorial (luat de pe site-ul galeriei aiurart) pe care e bine sa-l citim si sa-l tinem minte toti cei care avem prieteni care au trebuit sa plece la un moment dat din rominia, sau din oricare alt loc in care trebuiau sa traiasca pe 'mute' sau sa se teama pentru viata lor si alor lor: persoane lgbtqia+, romi, persoane cu hiv sau cu dizabilitati. refugiati, musulmani, femei care nu vor sa fie 'normale' (adica nu foarte infipte, nu prea vocale, si musai pline de credinta ca menirea cea mai importanta/sfinta a femeii e sa fie mama), oameni pe care coruptia si/sau protestele ii seaca de energie si ii umple de furie sau disperare - si care, fara sa fie nici una din 'minoritatile' de mai sus, se gindesc serios sa plece din tara, sau au plecat deja. - care text scris de prietenii lui oncu mi-l pun aici ca sa nu uit de ce au plecat/pleaca oamenii misto, si sa tin minte ce am eu de facut ca sa nu trebuiasca sa taca si sa plece si mai multi, sau sa ramina din noi doar pantofii, intr-o cutie mare transparenta. - care cutie e revolutia franceza. marian's ass. Idealul revoluționar francez cuprins într-un slogan cu implicații globale poartă sensul pe care îl regăsim în Primul Articol al Declarației Universale a Drepturilor Omului: “Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.” Transferul unui motto european în limba arabă, poate fi un truc al fabricării istoriei, un transfer al puterii acolo unde mecanismele sale ratează sensul propriilor principii. |
Archives
January 2021
|