de obicei nu fac nimic de revelion. urasc sarbatorile in general, mi se pare ca (cei mai) multi oameni intra intro stare pe care as asemui-o cu un tunel - sau cu niste ochelari de cal. senzatia mea de cind eram foarte mica este ca sarbatorile ii cumva dezumanizeaza pe oameni. brusc, toata lumea e innebunita, supra-alergata, disperata sa aiba cat mai multe chestii de sarbatori. pentru ca, nu-i asa, daca nici de sarbatori atunci cand, oameni suntem, macar de sarbatori sa ma simt si io ca omu' etc. acelasi lucru il simt/gindesc si in legatura cu onomasticele si zilele de nastere. e cumva un must-have/do de zilele astea care le transfoma in ceva ce poate fi in egala masura palpitant, stresant, fals. de exemplu daca e ziua mea si tu esti pretenu' sau pretena mea, te simti prost ca n-ai bani sa-mi cumperi un cadou, sau ca ai uitat si ca nu m-ai sunat. te simti atit de prost, incit de niste ani buni ziua mea de nastere e secreta, fix din cauza asta. iubeste-ma si celebreaza-ma in fiecare zi, prietene. asa cum te iubesc si ma bucur de tine eu, in fiecare zi <3 deci cam de asta ma izolez de zile din astea speciale, si foarte rar dau curs invitatiilor la nunti, zile de nastere, revelioane. din cand in cand accept insa cate o invitatie la asemenea ocazii - in general atunci cand vin de la oameni cu care ma relationez foarte firesc si puternic, si despre care stiu sigur ca nu fac parte din majoritatea descrisa in primul paragraf. si mai trebuie sa fie adunari mici, de maxim 3-4 oameni, si sa fiu sigura ca n-o sa fie bumtzi bumtzi dat disperat de tare, ca n-o sa trebuiasca sa ies in balcon la 12 noaptea (urasc frigul, il urasc) pentru artificii si alte asemenea chestii care imi displac profund. acum vreo 4-5 ani am fost la un revelion la ioana (avadani) acasa. erau ea, cristina (lupu) si vasile al cristinei. pe vasile nu-l stiam aproape deloc, a fost o bucurie sa-l descopar om bun si frumos. pe ioana o iubesc o iubesc. pe cristina o iubesc also, dar ma infricoseaza umpic, e puternica si umpic feroce, which works wonderfully in schema cji, e practic un motor indomitabil ea. a fost cel mai frumos revelion ever. am mincat chestii gatite impreuna, fara stres si aoleo-cit-mai-dureaza, cu chef de vorba si ris blajin, la un pahar de vin, am conversat despre tot felul de chestii misto - adica realmente am stat de vorba, ne-am cunoscut si ne-am placut inca si mai bine. nici un revelion in familie nu poate egala noaptea aia in caldura, veselie, relaxare si atentie pozitiva. o fratietate si o suroritate pe care toti le meritam, in fierare zi - nu doar de sarbatori. unii dintre noi le si avem. e u paradox aici, poate: cu cat te lasa mai rece craciunul, cu atat ai mai multe sanse ca fiecare zi sa fie craciunul. la plecare, ioana ne-a dat fiecaruia niste post-it-uri puse intrun borcan d-ala gros si umflatzel, cu o chestie de sarma tare si o garnitura de cauciuc cu care il inchizi etans (d-ala de la ikea, stiti de care zic?) ei, si ne-a zis ca in anul care incepe, de cite ori ni se intimpla chestii care marcheaza anul, sa notam cateva cuvinte pe un biletel, si sa il impaturim si sa il bagam in borcanul ala. si la sfirsitul anului sa le avem acolo pe toate, si sa le citim, ca sa ne amintim si sa ne dam seama cum a fost anul. blogul asta e un borcan din ala. l-am inceput ca sa nu uit - si ca sa ma pricep mai bine. ieri si azi a fost ziua mea, si ziua lu' medeea, si-a lu' viviana, si-a lu' tudor, si-a lui claudiu. and man did we celebrate <3 la multi ani y'all. ca sa nu uit cat de misto a fost weekendul asta, si de ce, am scris biletul asta - si m-am mai priceput putin:) daca ai venit aici sa ma citesti, inseamna ca si tu cauti sa te pricepi. sper ca pleci de aici cu ceva, un dar cat de mic de la tine pentru tine, spre tine. cum e cantecul asta de mai jos, pe care mi-l daruiesc eu din cand in cand. pe dania, fata asta care canta, am aflat-o pe un cd pe care il am de la fratele mounah, arabic groove i-a pus el numele compilatiei de 250 de cantece, un cd pe care mi l-a trimis la scurt timp dupa 9/11, si la scurt timp dupa ce s-a insurat cu una din cele mai bune prietene ale mele, shawn, initial ca sa scape de persecutiile de cacat la care au fost supusi amplu arabii din state, imediat dupa caderea turnurilor gemene. io imi pun cantecul asta de cite ori am sentimentul de sarbatoare, pentru ca nu vreau sa uit ce inseamna pentru mine 'sarbatoare': bucuria de a fi, prosteala autozeflemitoare, distractia dincolo de orice reguli/limite, ne-dictata de nici un "trebuie" sau "pentru ca asa e bine," - distractia aia just because, fratia aia de care educatia ne indeparteaza, futu-i. ps: in videoclipul cu dania, eu sint grasul cu chitara. just so you know:) pps: medeea era dania. da, mi-a facut steagul transgender din plastilina. si da. i-am explicat umpic ce inseamna transgender. to be continued. ppps: claudiu e tipul cu zdranganele (nu stiu cum se cheama tartacutzele alea cha-cha). i am officially completely smitten with him. |
Archives
January 2021
|