facerea de bine I

in care spunem o poveste, o legam de o conversatie cu sasha, si incheiem cu o intrebare.

a fost odata un om, il chema alexander supertramp.
de fapt, il chema Chris McCandless dar la un moment dat si-a schimbat radical stilul de viata, si odata cu asta si numele. si oricum, mai mult ca alex e cunoscut dupa filmul into the wild, facut de sean penn dupa cartea scrisa de jurnalistul john krakauer.
mie mi-a placut intotdeauna mai mult supertramp - 'numele de familie' pe care si l-a ales alex/chris dupa ce si-a luat cimpii.
literally.
omul tocmai terminase magna cum laude facultatea, avea ceva mii de dolari in cont, era debt-free.
si si-a luat lumea-n cap.
ca si-a dat seama ca, orice ar face, nu mai are cum sa minimize the harm he's contributing to decit daca se duce in salbaticie. solutia marca tolstoi, al carui fan si era dealtfel, si a carui carte 'family happiness' a si luat-o cu el in lume, ca un fel de biblie de care nu se despartea niciodata.
asa, deci alex a hotarit sa se faca vagabond, literally, cind si-a dat seama ca, orice ar face si fara voie, contribuie la tot: poluare, exploatarea copiilor in asia, coruptie globala, capitalism feroce, whathaveyou that makes you shiver. si, negasind alta cale de a ramine impacat cu el insusi, a hotarit sa plece in salbaticie, sa traiasca cu si in natura.
[n.b.: omu si-a ars toate cardurile si si-a donat tot banii si a lichidat tot tot tot ce avea de lichidat, inclusiv legatura cu ai lui, cu care de altfel avea o super relatie. deci omu' a facut asta super ca la carte, si basta]


asta era prin 90.
pe vremea cind google si facebook nu se jucau cu datele tale, pe vremea cind regimurile totalitare din citeva tari tocmai erau inlocuite cu niste tinere democratii, pe vremea cind... pe vremea cind...
desigur, solutia lui alex nu e nici originala (o-ho-ho, de la rimbaud incoace, oamenii 'civilizati' se tot duc sa traiasca in 'salbaticie' cind isi dau seama ca... bah, da' astia sint mai fericiti frate, e mai true treaba pe la ei parca) si nici eficienta - cu atit mai putin acum, in 2019.
dar ce-mi place foarte mult la el e cum a decis el ca sa fii bagabont e etic si sanatos.
[nah, de cind ma stiu am avut un soft spot pentru baganbonti. de la unchimiu iulian cred ca mi se trage, el era super super suuuuuuuuuuuuuper bagabont - iar eu il adoram, ca ma trata ca si cum eram un baiat cool cind io eram o fetita de 3-4 ani grasuta si foarte 'rea.' presupun ca asta ca eram rea era de ce ii placea lui de mine.]
acuma e clar ca nu putem sa ne facem toti 'wanderers' si sa ne retragem in mijlocul amazonului cu o carte-biblie si sa ne imprietenim cu aborigenii si sa raminem acolo pasnici si ne-harmuind pe nimeni si nimic.
asta am incercat sa-i sugerez lui sasha acum vreo saptamina, cind era super picat ca 'uite iubita orice faci tot contribui la toata porcaria: ca platesti gaze, ca ai mobil, ca iti cumperi de la mega. stii, toate astea sint parte dintr-o chestie care ends up facind rau unor oameni, inclusiv tie. unora mai mult decit altora. si orice ai face, n-ai ce face.'
si io i-am zis lasa viata mea ca te duci in jungla amazoniana si te muti acolo si gata.
si el zice da iubita da' uite ce vrea bou' ala, sa defriseze si sa exploateze si da-i in plm de aborigeni si de plaminii planetei.
si m-a lovit ca nici macar rasfatul asta de vis de supertramp nu ni-l mai permitem.
ca in curind fiecare petic de pamint o sa fie 'eficient folosit 'in numele progresului.'
​ca in curind salbaticia va fi un simplu eufemism.
si atunci, ce mai inseamna in ziua de azi 'sa faci bine' si sa 'traiesti cit-de-cit impacat ca nu faci rau la nimenea?

ps:
va las cu poza vagabonzilor mei preferati, unchiul iulian (+eu mica si rea) si viatamea sasha, pina vin cu partea a doua, in care dam un raspuns si mai bagam o poveste.